Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) este îngrijorată din cauza lipsei în lume a unor norme clare de utilizare în băuturi a di-butyl-ftalatului – substanţei ce a servit drept motiv pentru sistarea de către Serviciul medico-sanitar "Rospotrebnadzor" a livrărilor vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă, relatează INFOTAG.

 

Marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, reprezentanţi ai AŞM au remarcat faptul că nicio ţară din lume nu şi-a stabilit limita de utilizare a di-butyl-ftalatului în produse alimentare, inclusiv vinuri. Nu există, de asemenea, nici recomandări clare în acest sens ale organizaţiilor internaţionale de profil.

 

În aceste condiţii vinificatorii moldoveni au acceptat drept standard metoda aplicată în Federţai Rusă în privinţa conţinutului di-butyl-ftalatului în apa potabilă, considerîndu-se drept permisibilă o cotă de 0,2 mg de substanţă la un litru de apă.

 

"Din momentul declanşării crizei, au fost efectuate 180 de analize a vinului depozitate în companiile moldoveneşti – ele se încadrează în norma nominalizată. De ce atunci au fost respinse vinurile din Moldova?", se întreabă savanţii.

 

Academia de Ştiinţe a iniţiat ea înăşi elaborarea de norme admisibile de conţinut al di-butal-ftalatului în vinuri. În cadrul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM, Institutului Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare şi Centrul Naţional de Verificare a Calităţii Producţiei Alcoolice s-a iniţiat un nou Proiect investigaţional, scopul căruia este de a determina statistic di-butyl-ftalatul în vinurile produse în Moldova, căilor de contaminare a lor cu ftalaţi, metabolismului posibil al acidului ftalic în viţa de vie etc.

 

Specialiştii AŞM intenţionează să cerceteze limita reală a conţinutului acestei substanţe în vinurile produse de alte ţări, să elaboreze recomandări argumentate pentru evitarea contaminării strugurilor şi a vinului cu di-butyl-ftalat şi să ofere propuneri privind normele admise de conţinut al acestuia în produse alimentare.

 

 

Di-butyl-ftalat este un eter al acidului ftalic, utilizat pe larg, în particular, în calitate de plastificator. Ftalaţii reprezintă o clasă de substanţe chimice, care se utilizează extrem de larg, fiind în special folosiţi drept plastificatori – adaosuri la substanţele polimerice (mase plastice, cauciucuri) (90% din producţia mondială de ftalaţi, care constituie în mediu 3 mln tone/an). Se folosesc pentru calitatea de a imprima polimerilor plasticitate şi rezistenţă la rupere. Alte 10% din producţia mondială de ftalaţi se folosesc în vopsele, în produsele cosmetice, de parfumerie, etc.

 

O directivă europeană ЕС 2007/19, intrată în vigoare din 1 iulie 2008, recomandă statelor membre de a interzice utilizarea materialelor plastice, cauciuc, pelicule de ambalat, carton impregnat, celuloză, etc, care conţin ftalaţi şi pot să vină în contact cu apa potabilă sau alimentele. Dacă este imposibil de a evita acest lucru, se stabileşte o limită de migrare totală şi specială pentru fiecare ftalat, însă şi această normă are caracter de recomandare.